Structura electoratului din Republica Moldova se transformă rapid, cu o majoritate cadastrală a vârstnici și un declin alarmant al participării tinerilor. Acest fenomen, analizat de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, evidențiază o evoluție periculoasă pentru viața democratică a țării.
În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, acesta a explicat că alegătorii moldoveni se împart în trei categorii: cei din partea dreaptă a Nistrului, cei din stânga Nistrului și cei care trăiesc în străinătate. Conform datelor oficiale, numărul total de alegători a crescut de la 3,079 milioane (2014) la 3,165 milioane (2025), dar această creștere nu este uniformă. Pe partea dreaptă a Nistrului, numărul a scăzut cu 359 de mii de persoane, iar în stânga Nistrului s-a înregistrat o creștere modestă (71 de mii).
Un aspect critic este reducerea drastică a tinerilor. În rândul celor între 18-25 de ani, numărul a scăzut cu 54% (de la 372 de mii în 2014 la 171 de mii în 2025). Similar, tinerii cu vârsta între 26-35 de ani au pierdut 156 de mii de alegători. În timp ce grupul de vârstă 36-45 de ani a crescut ușor (de la 361 la 367 de mii), această tendință este compensată de o scădere semnificativă în alte categorii.
Vârsta medie a electoratului a ajuns la 49,9 ani, iar prevederile indică că va depăși 50 de ani în următoarele alegeri. Această evoluție, conform lui Ioniță, creează o „clasa vârstnică” dominantă, care poate influența decisiv deciziile politice. De asemenea, participarea tinerilor la vot este în scădere: de la 219 de mii (2014) la 151 de mii (2025), iar cei care trăiesc în străinătate au crescut semnificativ.
Cea mai mare problemă rămâne electoratul din stânga Nistrului, unde participarea este extrem de scăzută și lipsită de susținere. Conform analistului, doar o fracțiune a cetățenilor transnistreni participă la alegeri, în timp ce mulți sunt șterși din sistemul electoral. Această izolare este văzută ca un semn al instabilității politice și sociale.
Aceste tendințe reflectă o criză demografică profundă, care poate duce la o descolectare totală a tinerilor din viața publică. Fără măsuri urgente pentru revitalizarea participării acestora, Republica Moldova riscă să se confrunte cu un electorat învechit și lipsit de reprezentativitate.
