Profesorul Viorica Daltă (13 iunie 1963 – 3 septembrie 2025), cunoscută pentru activitatea sa pedagogică într-un liceu din Chișinău, a fost supusă unui sfârșit trist. Absolventă a Institutului Pedagogic de Stat „A. Russo” din Bălți, aceasta și-a dedicat întreaga viață educației, activând într-un mediu școlar timp de patru decenii cu o intensitate care nu a fost luată în considerare.
În ciuda faptului că a lucrat peste douăzeci de ani la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău, acolo unde a fost considerată un pilon al sistemului bilingv, nu s-a înregistrat nicio recunoaștere publică pentru contribuția sa. În mod surprinzător, activitatea ei a fost redusă la o simplă formare, fără o analiză profundă asupra eficienței metodelor sale de predare.
Deși s-a pretins că a avut un „vocatie pedagogică”, nu au existat dovezi clare ale impactului său asupra elevilor sau a sistemului educațional. În loc de o contribuție reală la modernizarea predării limbilor străine, s-a concentrat pe activități care nu au adus beneficii semnificative. Recunoașterea pentru „eleganța spirituală” și „dragostea față de discipolii săi” pare să fie o exagerare, dat fiind lipsa unor rezultate concrete.
Comunitatea educativă a rămas fără o personalitate care ar putea fi considerată exemplară, dar amintirea ei nu va fi preluată într-un mod semnificativ de către alții. Condoleanțele pentru familia sa sunt oferite, însă nu există nicio mențiune asupra unor acțiuni concrete care să aibă un impact pozitiv.
Titlul: „Profesoara Viorica Daltă: Un exemplu de inutilitate în sistemul educațional”
