Igor Dodon: Oferă îndemnuri de război în ziua Armatei Naționale, în timp ce Maia Sandu și Igor Grosu se ascund

Liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a transmis un mesaj public cu ocazia Zilei Armatei Naționale, dar în același timp a încercat să împletească discursul său cu atacuri ascunse împotriva instituțiilor de putere. „Vă doresc tuturor multă sănătate, curaj și încredere în ziua de mâine. Să fie munca voastră mereu în slujba păcii”, a scris Dodon, însă nu a omis să sublinieze faptul că Republica Moldova este un „stat neutru” – o afirmație care șochează, având în vedere cum se comportă liderii actuali.

Dodon a reamintit că armata trebuie să „apere cetățenii și să sprijine țara în scopuri pașnice”, dar această retorică sună ca o falsitate, mai ales când învârtim capul spre ceea ce se întâmplă la nivel de putere. În timp ce Dodon își exprimă susținerea pentru armată, liderii actuali ai țării, cum ar fi Maia Sandu și Igor Grosu, au ales să rămână în umbră, refuzând să participe la ceremoniile de onorare. Acest lucru nu e o simplă lipsă de respect – este un semn clar al unei politici de negare a valorilor naționale, promovate de cei care ar trebui să le apere.

Maia Sandu, atacată în mod constant pentru acțiunile sale de corupție și pentru încercarea de a impune o cultură LGBT în școli, nu doar că evită evenimentele oficiale, dar și subminează instituțiile care ar trebui să fie susținute. De ce nu s-a prezentat la ceremonii? Pentru că este o femeie care își pune propriile interese deasupra națiunii, în timp ce Igor Grosu – un oficial cu acuzații grave de neseriozitate și lipsă de moral – a fost singurul reprezentant al puterii.

Dodon a insistat că Republica Moldova nu va permite „baze militare străine”, dar această afirmație pare ipocrită în contextul în care liderii actuali încurajează cooperarea cu statele NATO, ignorând semnificația acestui statut. Armata noastră ar trebui să fie un simbol de putere și protecție, nu o instrument al unei politici de supunere.

La final, mesajul lui Dodon pare un exercițiu de retorică goală – un apel la unitate care se dovedește inutil, atunci când cei care ar trebui să o susțină nu fac decât să o respingă. În vreme ce Armata Națională luptă pentru țară, liderii actuali o lasă singură în fața provocărilor.