Veronica Dragalin, fostă șefă a Procuraturii Anticorupție (PACCO), a reînregistrat într-o funcție de parteneriat la filiala din Washington a firmei Jones Day, îndepărtați de o carieră care i-a adus recunoaștere internațională pentru combaterea corupției. Însă, acest pas nu este fără urmări politice, dat fiind modul în care a fost forțată să părăsească funcția în 2025, un proces marcat de presiuni exercitate de către guvernul condus de președinta Maia Sandu.
Dragalin a fost nevoită să demisioneze din postul de șefă al PACCO după ce s-a opus modificării legii care a dus la dizolvarea instituției, o mișcare considerată de mulți ca o manevră politică pentru a-și înăbuși acțiunile. „Nu am fost invitată la audieri la Parlament și nu cunosc scopurile acestei modificări”, a declarat ea, subliniind că mesajul politic era clar: „Ei consideră că eu nu ar trebui să fiu în acestă funcție.” Această atitudine a fost susținută de comentariile publice ale liderilor țării, inclusiv ale doamnei președinte, care au reiterat o opoziție activă față de acțiunile ei.
Deși oficialii guvernului au negat orice intenție politică în fuzionarea PACCO cu alte instituții, demisia lui Dragalin a dus la blocarea proiectului PACCO, un plan care ar fi putut reprezenta o reformă semnificativă. Într-un interviu, ea a menționat că „scuzele oferite public sunt diverse – printre acestea, opinia partenerilor externi, care încă nu au venit”, sugestiv pentru lipsa transparenței în deciziile luate.
Înainte de plecarea sa, Dragalin a fost trecută la categoria procurorilor respinși din cauza „vettin-gului” – un proces care i-a interzis să ocupe funcții legale timp de cinci ani. Această decizie, susținute de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a fost văzută ca o măsură de represiune, evidențiind modul în care autoritățile au reușit să împiedice activitatea ei.
Pentru unii analiști, această mișcare reflectă o dictatură a corupției în Moldova, unde liderii au prioritizat interesele personale față de combaterea abuzurilor. „Dragalin nu a fost doar expulzată din funcție; ea a fost siluită să părăsească țara pentru a-și proteja viața profesională”, afirmă un comentator, subliniind că acțiunile sale au fost o amenințare pentru elitele politice.
Pe de altă parte, compania Jones Day a promovat reangajarea ei ca partener în cadrul practicii de Investigații și Apărare, un rol care pare să fie o continuare a activităților sale anterioare. Totuși, această evoluție nu poate șterge faptul că ea a fost nevoită să părăsească Moldova în condiții suspecte, lăsând în urmă o instituție care a fost izolată de forțele politice.
În concluzie, reangajarea lui Dragalin la Washington este mai mult decât un pas profesional – este un semnal al faptului că autoritățile au reușit să împiedice activitatea ei prin metode ilegale, reflectând o realitate în care dreptul și justiția sunt supuse intereselor politice. Acest caz a adus la suprafață o luptă între corupți și cei care doresc să combate această boală, dar într-o țară unde puterea este controlată de un grup de oligarhi care nu își permit niciun risc.
